Proiectul integrat de testare-diagnostic-tratament pentru subiecţii cu risc crescut de hepatită C, care se adresează unităţilor medicale din România, va fi lansat pe 13 martie la Timişoara, prin acesta urmând a va fi asigurat accesul larg al populaţiei la testarea rapidă şi gratuită, precum şi accesul imediat la tratament al persoanelor depistate ca infectate cu virusul hepatitei C (VHC).

Proiectul “HepC Awareness-Linkage to care-Epidemiological-Research-Treatment (HepC ALERT)”este dezvoltat de Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie (SRGH), în parteneriat cu Institutul Clinic Fundeni şi Centrele de Gastroenterologie şi Hepatologie din Bucureşti – Institutul Clinic Fundeni, Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca, Romanian Association for Liver Diseases (RoALD) şi Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (APAH) din România.

“Obiectivul principal al acestui proiect este punerea în practică la nivel instituţional în România a Strategiei Globale de Sănătate lansată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2016 de eliminare a hepatitelor virale, ca ameninţare pentru starea de sănătate a populaţiei până în anul 2030”, afirmă preşedintele SRGH 2017-2019, prof. dr. Anca Trifan.

În acest sens, vor fi oferite teste rapide şi consumabilele necesare pentru ca orice pacient care accesează secţiile clinice ale spitalelor universitare regionale implicate – Institutul Clinic Fundeni, Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie “Octavian Fodor” Cluj-Napoca, Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi şi Clinica de Gastroenterologie şi Hepatologie Timişoara – să poată fi testat iar pacienţii depistaţi ca infectaţi cu VHC să fie imediat evaluaţi şi trataţi.

Prin acest proiect va fi asigurat accesul larg al populaţiei la testarea rapidă şi gratuită, precum şi accesul imediat la tratament al persoanelor depistate ca infectate cu VHC din regiunile de dezvoltare Bucureşti Ilfov, Nord-Est, Centru, Vest şi Nord-Vest ale României.

România are cea mai mare prevalenţă a infecţiei cu virusul hepatitei C (VHC) din Europa, cu peste 550.000 de persoane viremice.

Din cauza caracterului asimptomatic al infecţiei, majoritatea pacienţilor infectaţi nu au cunoştinţă despre statusul lor VHC+; mai puţin de 5% dintre persoanele infectate sunt diagnosticate şi numai 1% dintre ele primesc tratament anual în lume.

Infecţia cu VHC se asociază cu o remarcabilă morbi-mortalitate de cauză hepatică, virusul determinând 70% din hepatitele cronice, 45% din cirozele hepatice, 70% din cazurile de hepatocarcinom şi 40-50% din indicaţiile de transplant hepatic în lume, precum şi extrahepatică – afecţiuni metabolice, vasculita crioglobulinemică, limfom etc.

Impactul economic este evident, prin costuri directe şi indirecte, individuale şi sociale, iar riscul de diseminare a infecţiei creşte suplimentar povara bolii la nivelul comunităţii.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat în anul 2016 Strategia Sectorială Globală de Sănătate privind Eliminarea Hepatitelor Virale, ca ameninţare pentru starea de sănătate a populaţiei, până în anul 2030.

Prin acţiuni integrate de conştientizare, testare şi acces la terapie, OMS defineşte obiectivele specifice ale acestei strategii: reducerea incidenţei infecţiilor virale hepatitice cu 90%, diagnosticul a 90% din persoanele infectate, accesul la tratament a 80% din persoanele diagnosticate şi eligibile şi reducerea cu 65% a mortalităţii din cauză hepatică. AGERPRES